Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 92 mesaje ]  Du-te la pagina 1, 2, 3, 4, 5 ... 10  Următorul
"Tu esti Petru ..." s.c.l. - la Sfintii Parinti 
Autor Mesaj
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 04 Apr 2007, 13:31
Mesaje: 664
Mesaj "Tu esti Petru ..." s.c.l. - la Sfintii Parinti
Sfântul Ioan Gură de Aur in "Omilii la Matei" (PSB 23 , pag. 623):
"Şi Eu îţi spun:"Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea". Adică pe credinţa în mărturisirea lui Petru."

"Ceea ce numeşte <<piatră>>, printr-o asemănare de nume, socotesc că nu e nimic altceva decât credinţa neclătinată şi foarte puternică a ucenicului pe care s-a rezemat şi fixat, cu neputinţă de a cădea, Biserica lui Hristos, rămânând nedărâmată de porţile iadului."
(Sf. Chiril al Alexandriei, "Despre Sfânta Treime", PSB 40, pag. 142)

Fer. Augustin
"Nu pe tine, care eşti Petru, ci pe piatra pe care tu ai mărturisit-o, pe piatra pe care ai recunoscut-o zicând: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu, pe acea piatră voi zidi Biserica Mea. Tu te vei zidi pe Mine, nu Eu pe tine. Cei ce voiau a fi zidiţi pe oameni ziceau: Eu sunt al lui Pavel, eu al lui Apollo, eu al lui Chefa, adică al lui Petru; dar cei ce nu voiau a fi zidiţi pe Petru, ci pe Piatră, ziceau: Eu sunt al lui Hristos."

Sf. Ambrozie în "Despre Întrupare"
"Credinţa este temelia Bisericii, căci nu de persoana, ci de credinţa lui Petru s-a zis că porţile iadului nu o vor birui pe ea. Mărturisirea credinţei este cea care a învins iadul."

Sfântul Teofilact în "Tâlcuire la Evanghelia după Matei" (Editura Sophia 1998, pag.99-100):
"Şi Eu zic ţie că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui (Mt. 16,18 ). Domnul îi răsplăteşte lui Petru dându-i lui mare plată, a se zidi Biserica pe mărturisirea lui. Căci, de vreme ce Petru L-a marturisit pe El că este Fiul lui Dumnezeu, această mărturisire va să fie temelia celor ce cred, căci tot omul care vrea să zidească casa credinţei pune ca temelie această mărturisire. Căci oricâte fapte bune am zidi, dacă temelie nu vom avea dreapta mărturisire, şubred vom zidi."
Iar Meletie Pigas, patriarhul Alexandriei, tâlcuieşte astfel aceste cuvinte:
"Nu zice: pe tine, Petru, voi zidi Biserica Mea, ci îi spune: Tu eşti Petru, de la piatra pe care ai marturisit-o. Si pe piatra aceasta voi zidi Biserica Mea. Iar piatra era Hristos, zice dumnezeiescul Pavel ( I Corinteni 10, 4 ) . Deci pe piatra marturisită de Petru zideşte Hristos Biserica, adica pe Sine însuşi. Iar ceea ce zice către unul: Şi iţi voi da cheile împărătiei, trebuie să se înţeleagă pentru toţi. Căci Mântuitorul pe toţi i-a intrebat: Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Şi ei răspund: Unii Ilie, iar alţii unul dintre prooroci. Şi iar îi întreabă: Dar voi cine ziceţi că sunt? Deci pe toţi îi întreabă şi pentru toţi răspunde Petru, făcându-se gura a tuturor: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Şi pentru toţi, deci, primeşte răspunsul Mântuitorului."


"Vrând a îndrepta în Petru cusurul grăirii împotrivă, Hristos îngăduie ca acest apostol să se lepede... Ascultaţi ce îi zice: <<M-am rugat pentru tine, ca să nu piară credinţa>> . El îi grăieşte astfel pentru a-l mişca cu mai multă putere şi a-i arăta că mai grea va fi căderea sa decât a celorlalţi, şi că va avea nevoie de un mai mare ajutor. Căci era în aceasta un îndoit păcat: al grăirii împotrivă şi al înălţării mai presus de ceilalţi ucenici. Era chiar şi un al treilea, mai grav, acela de a se bizui cu totul pe propriile puteri. Pentru a vindeca pe Petru, Mântuitorul îl lasă să cadă şi, punând de o parte pe ceilalţi ucenici, îi zice: << Simone, Simone, iată Satana v-a cerut ca să vă cearnă ca pe grâu>>;, adica să vă tulbure, să vă ispitească, << dar eu m-am rugat pentru tine, ca să nu piară credinţa ta >>. Dacă Satana a cerut să cearnă pe toţi apostolii, pentru ce Domnul nu zice tuturor << M-am rugat pentru voi >>? Au nu pentru cuvântul ce am aratat mai sus? Au nu i-a adresat cuvântul numai lui Petru singur pentru a-l mişca şi a-i arăta că va avea o cădere mai grea decât a celorlalţi? (...) Cum dar a putut Petru să se lepede de Hristos, cu toate că Domnul S-a rugat pentru el? Hristos nu i-a zis: << ca să nu te lepezi de Mine >>, ci: <<ca să nu piară credinţa >>;, ca să nu piară cu totul." (Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Evanghelia după Matei, Cuvântul 82)

Cuvintele "Paste mieii mei, paste oile mele" ...
Aceasta nu s-a zis numai apostolilor şi episcopilor, scrie Sf. Gură de Aur, ci şi fiecaruia din noi (preoti), oricât de mic ar fi el, care a fost însărcinat cu purtarea de grijă a turmei“ (Sf. Ioan Gura de Aur, Cuvantul 77 la Sf. Matei).

_________________
"... Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este" (Efeseni 5, 23 )


Ultima oară modificat de Luca pe 14 Dec 2007, 15:10, modificat 1 dată în total.

14 Dec 2007, 10:53
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 04 Apr 2007, 13:31
Mesaje: 664
Mesaj 
PSB41, Sf. Chiril al Alexandriei, Tâlcuire la Evanghelia dupa Ioan, pag. 815-816

Talcuire la versetele de la Ioan 21, 15-17

"Petru a luat-o înaintea celorlalţi, nevrând să vină cu corabia de teamă să nu întârzie, iubirea faţă de Hristos fiind neasemănat de caldă şi vrednică de pomenit. De aceea şi ajunge primul şi trage mreaja. Căci era mereu un om grabit, gata să vorbească şi să lucreze cu mare râvnă. De aceea a şi fost primul care a mărturisit credinţa, când Mântuitorul i-a intrebat în părţile Cezareei lui Filip: "cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?" (Matei 16, 13). Iar dintre ceilalţi raspund: "unii Ilie, altii Ieremia sau unul dintre prooroci". Întrebând Hristos iarăşi: "Dar voi cine spuneţi că sunt?" Petru sare iarăşi înaintea celorlalţi şi zice: "Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu" (Matei 16, 16). Când ceata ostaşilor, împreună cu slujitorii iudeilor au venit să ia pe Iisus la căpetenii, toti ceilalţi, părăsindu-L, au fugit, după cum s-a scris (Matei 26, 56), dar Petru i-a tăiat urechea lui Malhus. Căci socotea că trebuie să apere în orice chip pe Învăţător, chiar dacă încercarea lui nu a plăcut Mântuitorului. Sosit şi acum mai repede decât ceilalţi, Hristos îl întreabă de-L iubeşte mai mult decât aceia, şi o repetă de trei ori. Petru răspunde afirmativ şi mărturiseşte că-L iubeşte, declarând că Hristos Însuşi ştie aceasta. După fiecare mărturisire, aude pe Hristos spunându-i ca în chip diferit să aibă grijă de oile Sale, căci aşa numeşte oamenii în pildă.
Eu socotesc (căci spun că trebuie să cercetăm înţelesul ascuns al acestora) că nu degeaba s-au scris acestea, şi cuvântul scoate la iveală înţelesul ascuns al celor de faţă. Va întreba cineva: pentru care pricină Mântuitorul întreabă numai pe Simon, deşi erau prezenţi şi ceilalţi ucenici? Şi ce vrea să spună zicând: "Paşte mieluşeii Mei" şi celelalte? Răspundem că dumnezeiescul Petru fusese deja chemat, împreună cu ceilalţi ucenici, să fie Apostol al lui Dumnezeu. Dar deoarece când s-au săvârşit cele uneltite de iudei împotriva Lui, s-a întamplat căderea lui Petru (căci dumnezeiescul Petru, cuprins de o frică nestăpânită, s-a lepadat de trei ori de Domnul), Hristos vindecă ceea ce a pătimit Petru şi îi cere de trei ori, în mod diferit, mărturisirea, opunand-o acelora (lepădarilor) şi aducând o îndreptare a greşelilor. Astfel, ceea ce a greşit prin cuvânt şi i-a adus vină prin simple vorbe, primeşte dezlegarea în acelaşi fel. Îi cere deci să-I spuna de-L iubeşte mai mult decât ceilalţi. Şi, într-adevar, ca unul ce s-a bucurat de o mai mare iertare şi a primit printr-o mână mai bogată iertarea păcatelor, simte pe drept cuvânt în el o mai mare iubire decât ceilalţi, răsplătindu-L pe Binefăcător cu o iubire la culme. Deşi toţi ucenicii au fugit de duşmănia iudeilor, care le-a produs o frică de nesuportat, şi de sălbăticia ostaşilor, care-i ameninţaseră cu o moarte crudă când au venit să prindă pe Iisus, singur Petru a păcătuit în mod deosebit prin tăgăduirea de trei ori a lui Iisus.
Deci, ca celui ce a primit o mai mare iertare decât ceilalţi, i se cere să spună de-L iubeşte mai mult, căci, după cuvântul Mântuitorului, cel căruia i se iartă mult, va şi iubi mai mult (Luca 7, 47 ). Dar aceasta este şi o pilda dată Bisericilor, că trebuie să se ceară o întreită mărturisire a lui Hristos de la cei ce s-au hotarat să-L iubească venind la El prin Sfântul Botez. Iar de aici învăţătorii cunosc că nu vor putea mulţumi pe Arhipăstorul tuturor, adică pe Hristos, de nu se vor îngriji de întărirea oilor cuvântatoare şi de stăruirea lor în bine.
[...] Deci, prin întreita mărturisire a fericitului Petru, s-a desfiinţat păcatul săvârşit prin întreita tăgăduire. Iar prin cuvântul Domnului: "Paşte oile Mele", înţelegem înnoirea apostolatului dat lui, înlăturandu-se osânda greşelilor adăugate şi depărtând lipsa lui de curaj, pricinuită de slăbiciunea omenească
."

Tâlcuind cuvintele Sf. Pavel: "... Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi" (Galateni ), Sfântul Ioan Gură de Aur zice că erau deopotrivă "cei întâi cu vrednicia între apostoli, temeliile Bisericii, cei întâi chemaţi şi vârful ucenicilor" (Cuvântul 1 Epistola către Galateni)

_________________
"... Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este" (Efeseni 5, 23 )


14 Dec 2007, 10:55
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 04 Apr 2007, 13:31
Mesaje: 664
Mesaj 
Gollum scrie:
Acelasi literalism idolatru si din partea ortodocsilor...

Se foloseste litera ca un idol cu care sa spargi capul adversarului. Fie ea scripturala sau patristica. Ca si cum ea n-ar trebui sa fie o expresie a spiritului in care a fost scrisa, a duhului.

Nu stiu unde vedeti dvs. "literalism" (interpretare literala) in talcuirea Sfintilor Parinti? A spune ca "piatra" (temelia Bisericii) este credinta marturisita de Petru (ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu) este tocmai un exemplu de interpretare neliterala.

Din citatele date de mine arat spiritul care ii anima pe acei Parinti, anume ca nu vedeau in cuvintele Mantuitorului instituirea unui primat, sau a unui vicar. Si unii din ei trait la cateva secole dupa Mantuitorul, nu faceau decat sa descrie situatia de atunci. Sa fi existat papalitatea de astazi, credeti ca ar fi scapat neconsemnat aceasta in talcuirile lor?

"După înălţarea Mântuitorului la cer, Petru, Iacob şi Ioan, ca unii ce fuseseră cinstiţi în chip deosebit de însuşi Mântuitorul, nu au ajuns să se certe între ei pentru întâietate, ci au ales pe Iacob cel drept ca episcop al Ierusalimului." (Eusebiu de Cezareea, "Istoria bisericească", II, 1)

"Luati seama la smerenia lui Iacov: desi el a primit episcopatul Ierusalimului, nu zice nimic in aceasta imprejurare; priviti si marea smerenie a celorlalti ucenici, care dupa ce au daruit in unanimitate scaunul lui Iacov, nu se mai cearta intre ei. Caci aceasta Biserica era parca in cer, neavand nimic pamantesc — nestralucind nici prin zidurile ei, nici prin marmurele sale — ci prin unanima si cucernica ravna a madularelor ei." (Sf. Ioan Gura de Aur, Talcuire la Faptele Apostolilor)

Tâlcuind cuvintele Sf. Pavel: "... Iacov şi Chefa şi Ioan, cei socotiţi a fi stâlpi" (Galateni 2, 9 ), Sfântul Ioan Gură de Aur zice că erau deopotrivă "cei întâi cu vrednicia între apostoli, temeliile Bisericii, cei întâi chemaţi şi vârful ucenicilor" (Talcuire la Epistola către Galateni, Cuvântul 1 )

Vorbind de imprejurarea cand Pavel mustra pe Petru in Antiohia, el se exprima astfel: "Tulbura-se-va cineva, auzind ca Pavel a stat impotriva lui Petru, adica stalpii Bisericii s-au ciocnit si au cazut unul peste altul? Caci ei sunt stalpii care sprijina si poarta acoperamantul credintei; si nu numai stalpii, ci inca pavaza si ochii trupului Bisericii, izvoarele si vistieria tuturor bunatatilor; si daca cineva ar zice despre ei tot ce si-ar putea inchipui, totusi n-ar putea arata indeajuns vrednicia lor" (Omilia asupra cuvintelor: Pe fata i-am stat impotriva).
Mai departe el aseamana pe cei doi apostoli cu doi cai tragand impreuna carul Bisericii, lasand a se intelege ca unul din ei, Petru, parea a schiopata. Aceasta era o aluzie la caderea sa.
"Cum tu, Pavel, care ai fost atat de bland si atat de bun cu ucenicii tai, ai devenit asa de aspru catre cel dimpreuna-apostol? " Este cu putinta a spune mai lamurit ca Pavel era intocmai cu Petru in vrednicie?
Acest adevar reiese inca din pasajul urmator, ce merita o deosebita luare aminte: "Hristos incredinta lui Petru pe iudei si lui Pavel neamurile; nu zic aceasta de la mine, dar sa ascultam pe Pavel, care zice: << Căci Cel ce a lucrat prin Petru în apostolia tăierii împrejur a lucrat şi prin mine la neamuri>> (Galat. 2, 8 ). Caci dupa cum un intelept general care, dupa ce a cunoscut cu ingrijire destoinicia fiecaruia, incredinteaza puterea unuia asupra cavaleriei si altuia asupra infanteriei, astfel desigur Hristos a impartit ostirea sa in doua parti, si a incredintat lui Petru pe iudei si lui Pavel neamurile. Cele doua parti ale ostirii sunt diferite, insa generalul (Hristos) este unul." (Omilie asupra cuvintelor: Pe fata i-am stat impotriva)

_________________
"... Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este" (Efeseni 5, 23 )


14 Dec 2007, 11:51
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 04 Apr 2007, 13:31
Mesaje: 664
Mesaj 
Iata cum descrie Sf. Ioan Gura de Aur desfasurarea sinodului apostolic de la Ierusalim (50 AD):

"Vedeti, dupa Petru vorbeste Pavel, si nimeni nu gaseste nimic de cartit; Iacov asteapta si sta linistit, caci intaietatea ii fusese lui incredintata. Ioan si ceilalti apostoli nu vorbesc, ci tac fara nici o ciuda, pentru ca sufletul lor era dezbracat de toata slava cea desarta... Dupa ce ei (Barnaba si Pavel) au incetat de a grai, Iacov lua cuvantul si zise: << Simon v-a istorisit cum Dumnezeu a aruncat privirea sa asupra neamurilor... >>. Graiul lui Petru fusese mai ridicat, acela al lui Iacov este mai astamparat. Astfel trebuie totdeauna sa faca acela care are o mare putere: el lasa altora asprimea si-si retine lui insusi duhul stamparat si linistit."
Si mai departe, analizand cuvintele Sf. Iacov, face urmatorul rationament:.
"Ce vrea sa zica: Eu judec? Aceasta vrea sa zica: Eu afirm cu autoritate ca lucrul este asa... Deci Iacov a hotarat asupra intregii chestiuni." [Cuvantul 33 la Faptele Apostolilor]

_________________
"... Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este" (Efeseni 5, 23 )


14 Dec 2007, 12:04
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 04 Apr 2007, 13:31
Mesaje: 664
Mesaj 
Gollum scrie:
Luca scrie:
Nu stiu unde vedeti dvs. "literalism" (interpretare literala) in talcuirea Sfintilor Parinti?

Nu in interpretare, ci in folosire. Folosesti "talcuirile" distructiv, nu ziditor, pentru a ataca o alta confesiune. Spiritul din spatele literei exhibate de d-ta este unul violent. "Nu stiti ai carui duh sunteti ?" le-a spus Mantuitorul apostolilor cand acestia au vrut sa distruga un sat care nu i-a primit...

Draga domnule, pe acest forum este raspandita opinia ca primatul este de ordin divin si ca a fost acceptat intotdeauna in Biserica, ca este un lucru de la sine inteles. Eu aduc niste dovezi apartinand Sf. Parinti ca lucrurile nu stau deloc asa. Este, mai intai de toate, prezentarea unor informatii la care unii nu au avut inca acces. Sper ca majoritatea celor prezenti pe forum sunt bine intentionati, sinceri, doritori sa afle adevarul. A urma adevarul, calauzit fiind de constiinta, este drumul catre Dumnezeu. Eu nu sunt adeptul sloganurilor si "lucrurilor binecunoscute", ci al argumentelor. Bineinteles, nu sunt pentru o ratiune autonoma, ci pentru una luminata de credinta.

_________________
"... Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este" (Efeseni 5, 23 )


14 Dec 2007, 12:23
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 17 Mar 2006, 08:16
Mesaje: 3230
Locaţie: Bucuresti
Mesaj 
prietene Luca
Luca scrie:
pe acest forum este raspandita opinia ca primatul este de ordin divin si ca a fost acceptat intotdeauna in Biserica, ca este un lucru de la sine inteles.
ce intelegi prin "de ordin divin"?
cat despre faptul ca ar fi fost acceptat dintotdeauna in Biserica, asta nu stiu de ce o presupui raspandita printre catolici
eu, catolica fiind, nu as formula astfel
tu de ce o faci?

Luca scrie:
Eu aduc niste dovezi apartinand Sf. Parinti ca lucrurile nu stau deloc asa. Este, mai intai de toate, prezentarea unor informatii la care unii nu au avut inca acces.
Sper ca majoritatea celor prezenti pe forum sunt bine intentionati, sinceri, doritori sa afle adevarul. A urma adevarul, calauzit fiind de constiinta, este drumul catre Dumnezeu.
totusi, drumul spre Dumnezeu este a trai adevarul, nu a-l demonstra in instante omenesti, nu-i asa?!?

Luca scrie:
Eu nu sunt adeptul sloganurilor si "lucrurilor binecunoscute", ci al argumentelor.
argumente impotriva cui?
cand cauti argumente o faci din spirit justitiar omenesc

Luca scrie:
Bineinteles, nu sunt pentru o ratiune autonoma, ci pentru una luminata de credinta.
da, ratiunea poate fi luminata de credinta, iar ratiunea noastra este luminata de credinta catolica
in plus, credinta nu are nevoie de ratiune
cad iubesti, nu iubesti rational, decat daca ai anumite interese


14 Dec 2007, 13:16
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 04 Apr 2007, 13:31
Mesaje: 664
Mesaj 
MariaB scrie:
prietene Luca

Pentru ca ma numiti asa, imi permit sa fiu ceva mai direct.
Dupa cum evolueaza lucrurile, este posibil ca peste ceva timp apropierea dintre BC si BO sa fie si mai mare, mergand pana la unire. Nu trebuie sa privim dialogul dintre noi ca o lupta cu invingatori si invinsi. Important este sa castige adevarul de credinta si asa cu totii avem de castigat. Credinta ca tot ceea ce poarta girul oficial ("ex cathedra") al unui papa constituie "adevar de credinta", cred ca poate fi, in opinia mea, o piedica in calea dialogului. Consider ca este mult mai sanatos din punct de vedere crestin si in acord cu logica umana sa respectam continuitatea in credinta, nu o presupusa infailibilitate, care actioneaza uneori contradictoriu. Sa ne ghidam mai bine dupa principiul enuntat de Sf. Vincent de Lerin: "quod ubique, quod semper, quod ab omnibus creditum est" (Credinta adevarata este "ceea ce a fost crezut pretutindeni, dintotdeauna si de catre toti").

_________________
"... Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este" (Efeseni 5, 23 )


14 Dec 2007, 13:42
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 17 Mar 2006, 08:16
Mesaje: 3230
Locaţie: Bucuresti
Mesaj 
Luca scrie:
Credinta ca tot ceea ce poarta girul oficial ("ex cathedra") al unui papa constituie "adevar de credinta", cred ca poate fi, in opinia mea, o piedica in calea dialogului.
piedica pe care o vedeti este datorita intelegerii gresite a "girului oficial al Papei"
chiar nu intelgeti expresia "ex cathedra"
este vorba de faptul ca Papa proclama ceva ce Colegiul Episcopilor a hotarat ca adevar de credinta - nu este vorba despre vreo propozitie pe care sa o viseze Papa in noaptea aceea si sa o impuna apoi tuturor catolicilor
eu vad activitatea Papei asa cum vad activitatea preotului la altar - orice greseli ar avea preotul ca om particular, Prefacerea este reala

Luca scrie:
Sa ne ghidam mai bine dupa principiul enuntat de Sf. Vincent de Lerin: "quod ubique, quod semper, quod ab omnibus creditum est" (Credinta adevarata este "ceea ce a fost crezut pretutindeni, dintotdeauna si de catre toti").
daca ar fi sa apl;icam acest principiu in mod strict, nu am accepta nici Crestinismul - pentru ca nu a fost dintotdeauna...


14 Dec 2007, 14:17
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 04 Apr 2007, 13:31
Mesaje: 664
Mesaj 
MariaB scrie:
Luca scrie:
Credinta ca tot ceea ce poarta girul oficial ("ex cathedra") al unui papa constituie "adevar de credinta", cred ca poate fi, in opinia mea, o piedica in calea dialogului.
piedica pe care o vedeti este datorita intelegerii gresite a "girului oficial al Papei"
chiar nu intelgeti expresia "ex cathedra"
este vorba de faptul ca Papa proclama ceva ce Colegiul Episcopilor a hotarat ca adevar de credinta - nu este vorba despre vreo propozitie pe care sa o viseze Papa in noaptea aceea si sa o impuna apoi tuturor catolicilor


Nu orice constitutie apostolica, bula, enciclica este rezultatul unui Conciliu al Episcopilor. Marea majoritate chiar nu sunt, ci reprezinta forme de manifestare a autoritatii papale in formularea adevarurilor de credinta.

Eu sunt constient de faptul ca un papa nu isi doreste sa fie in dezacord cu episcopatul. Dar daca, teoretic, ar exista o disensiune intre papa si episcopi, aceasta se solutioneaza in favoarea papei, pentru ca, asa cum zice dogma de la Vatican I, "hotararile Pontifului Roman sunt ireformabile prin sine, nu prin consensul Bisericii".

_________________
"... Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este" (Efeseni 5, 23 )


14 Dec 2007, 14:55
Profil
Membru Senior
Avatar utilizator

Membru din: 24 Iun 2006, 06:59
Mesaje: 5205
Locaţie: în afara Bisericii
Mesaj 
Gata, Luca, s-a terminat muniţia ? Putem să ieşim din tranşee să vedem ce spun Sfinţii Părinţi despre primatul de Dumnezeu instituit ? Asta dacă nu mai există comentarii ale Sfântului Părinte Meletie Pigas, partea a II-a.

_________________
O, Timotei ! Păzeşte depozitul care ţi-a fost încredinţat de profanările inovaţiilor şi de atacurile falsei ştiinţe !

http://www.catehism.ro


14 Dec 2007, 16:43
Profil WWW
Afişează mesajele de la anteriorul:  Sortează după  
Scrie un subiect nou Răspunde la subiect  [ 92 mesaje ]  Du-te la pagina 1, 2, 3, 4, 5 ... 10  Următorul


Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori


Nu puteţi scrie subiecte noi în acest forum
Nu puteţi răspunde subiectelor din acest forum
Nu puteţi modifica mesajele dumneavoastră în acest forum
Nu puteţi şterge mesajele dumneavoastră în acest forum

Căutare după:
Mergi la:  
Realizat cu phpBB © phpBB Group.
Design Vjacheslav Trushkin.
Translation/Traducere: phpBB România